Cum vedeau experții ONU și ai Organizației Mondiale a Turismului viitorul Băilor Herculane, încă din 2012
În anul 2012, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) și Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului au coordonat realizarea unei ample strategii de dezvoltare pentru Băile Herculane. Documentul reprezintă probabil cea mai detaliată analiză a stațiunii realizată în ultimele decenii și oferă o imagine clară asupra problemelor identificate atunci, dar și asupra soluțiilor propuse de specialiști.
Băile Herculane – între glorie și declin
Experții descriau Băile Herculane drept cea mai veche stațiune balneară din România și una dintre cele mai vechi din lume. Patrimoniul istoric de excepție, apele termale cu proprietăți terapeutice și amplasarea în Parcul Național Domogled – Valea Cernei erau considerate principalele atuuri ale localității.
În același timp însă, documentul avertiza asupra degradării accelerate a hotelurilor istorice, a bazelor de tratament și a monumentelor de patrimoniu. Lipsa investițiilor, problemele juridice legate de proprietate și lipsa unei abordări unitare erau identificate drept principalele cauze ale declinului.
Ce promitea planul de dezvoltare
Viziunea experților era transformarea Băilor Herculane într-o stațiune europeană modernă, capabilă să combine tratamentul balnear cu turismul cultural, de natură și de agrement.
Printre proiectele majore propuse se regăseau:
- restaurarea Cazinoului;
- restaurarea Hotelurilor Traian și Decebal;
- restaurarea Colonadei;
- restaurarea Băilor Imperiale Austriece;
- modernizarea centrului istoric;
- dezvoltarea infrastructurii turistice;
- realizarea unui sistem de transport ecologic;
- piste pentru biciclete;
- centre moderne de informare turistică;
- dezvoltarea turismului balnear și SPA;
- promovarea patrimoniului cultural și natural.
Analiza SWOT: puncte tari și puncte slabe
Raportul identifica numeroase avantaje competitive ale stațiunii:
Puncte tari
- ape termale valoroase și resurse naturale unice;
- patrimoniu roman și habsburgic de excepție;
- amplasarea în Parcul Național Domogled – Valea Cernei;
- tradiția balneară recunoscută internațional;
- brandul „Hercule”;
- poziționarea favorabilă în apropierea Dunării și a graniței cu Serbia.
Puncte slabe
- infrastructură urbană și turistică învechită;
- lipsa parcărilor suficiente;
- lipsa activităților de seară și a divertismentului;
- plecarea tinerilor și a personalului calificat;
- deficit de specialiști în turism și servicii;
- lipsa unei strategii moderne de marketing;
- investiții insuficiente în patrimoniu.
Proiecte care încă sunt actuale în 2026
Poate cel mai interesant aspect este faptul că multe dintre proiectele propuse în urmă cu aproape 14 ani continuă să fie discutate și astăzi.
Printre acestea se numără:
- realizarea unei Via Ferrata;
- transportul pe cablu către Domogled;
- modernizarea pieței agroalimentare;
- dezvoltarea unei rețele de trasee pentru biciclete;
- promovarea produselor locale;
- dezvoltarea unui centru de formare profesională pentru turism;
- extinderea și modernizarea infrastructurii balneare.
Multe dintre aceste idei nu și-au pierdut relevanța și continuă să fie considerate oportunități importante pentru dezvoltarea stațiunii.
Planul din 2012 și realitatea din 2026
La aproape paisprezece ani de la elaborarea documentului, comparația dintre viziunea experților și situația actuală ridică numeroase întrebări.
Ce proiecte au fost realizate integral?
Care au rămas doar la stadiul de intenție?
Ce oportunități de finanțare au fost valorificate și care au fost ratate?
Ce proiecte merită reluate și adaptate noilor realități?
Poate că cea mai importantă concluzie a acestui document este că multe dintre problemele și soluțiile discutate astăzi erau deja identificate cu claritate în 2012. Băile Herculane nu a dus lipsă de strategii și nici de viziune. Rămâne de văzut în ce măsură lecțiile acelui plan vor fi folosite pentru a construi viitorul stațiunii.